Am hotarat sa fac compost in propria gospodarie.
Am amanat un an, dar citirea unui articol de-al lui Huni si a comentariilor aferente lui m-au determinat sa fac acest pas. Mi se parea complicat sa incep sa sortez alimente, sa asigur dozajul corect pentru un bun compost pentru ca studiasem un site in limba franceza cu explicatii detaliate privind reactiile chimice, ce se poate composta si ce nu, si am citit acolo ca nu e suficient sa arunci intr-un loc deseuri menajere, sa astepti cateva luni si gata compostul.
Dar in sfarsit: mi-am luat inima in dinti si am organizat aceasta activitate casnica.
Cateva considerente teoretice
Deseurile care se pot folosi sunt de doua tipuri:
♦ cele bogate in carbon: brune, dure, uscate: ramuri, frunze uscate, hartie, carton, coji de oua;
♦ cele bogate in azot: verzi, moi, umede: coji de legume, fructe, iarba, frunze verzi.
Trebuie respectate niste reguli pentru a rezulta un compost de calitate:
♣ raportul dintre deseuri bogate in carbon – bogate in azot trebuie sa fie aproximativ egal, cu o pondere putin mai mare a celor dintai, astfel incat reactiile chimice sa se desfasoare optim;
♣ bucatile mari si bucatile mici de deseuri trebuie sa alterneze, pentru ca aerisirea sa permita microorganismelor sa se inmulteasca;
♣ deseurile uscate cu cele umede trebuie sa alterneze de asemenea; amestecul rezultat sa fie ca un burete umed.
Pasii de urmat: realizarea containerelor
Pentru doua containere sunt necesare:
Materiale: 8 paleti, cuie, holzsuruburi, elemente metalice de fixare, foi de OSB si policarbonat, 4 balamale, 2 manere.
Unelte: tesla, ciocan, fierastrau, surubelnita.
a. Se folosesc 4 paleti pentru un container. La doi dintre ei se sparg 2 picioare, cel din mijloc si unul lateral, iar la cel de-al treilea se sparg toate.
b. Se unesc cei 3 paleti.
c. Se rigidizeaza cu elemente metalice.
d. Al patrulea palet se sparge complet pentru a se folosi scandurile. Se rigidizeaza deschiderea in partea de jos.
e. Se fixeaza 2 scanduri perpendicular pe laterale…
f. … si inca doua pe fetele laterale, perpendiculare pe primele, astfel incat sa se formeze locasul pe care vor glisa scandurile din fata.
g. Scandurile din fata se pot scoate pentru a amesteca cu usurinta compostul.
h. Se decupeaza capacul din OSB protejat cu o foaie de policarbonat (sau se poate realiza doar din policarbonat) si se fixeaza cu balamale. Pentru manevrare usoara se monteaza un maner.
i. cele doua containere: primul e terminat, al doilea in constructie. Acum stau alaturi, dar al doilea va fi mutat in alta zona din gradina. Cand primul container se umple se foloseste al doilea, astfel incat sa fie disponibil compost tot timpul anului.
Cum se procedeaza
Va expun in continuare cum procedez pentru umplerea containerelor. Resturile rezultate din bucatarie sunt in special bogate in azot. Le strang in ziare si le asez intr-o galeata IKEA pentru sortarea deseurilor casnice. Pe acestea le alternez cu deseuri din gradina, bogate in special in carbon.
Ramurile le toc cu un tocator special.
Frunzele stranse din gradina le asez in niste suporti ca sa nu le ia vantul.
Doar toamna si primavara se produc multe resturi bogate in carbon si de aceea trebuie pastrate pentru a le alterna cu celelalte.
Ce putem composta si ce nu:
CE PUTEM COMPOSTA | CE NU PUTEM COMPOSTA |
coji de legume, fructe | carne |
zat de cafea | lactate |
pliculete de ceai | materiale sintetice |
coji de oua | plante bolnave |
hartie, carton netiparite | hartie lucioasa, colorata |
ziare | buruieni cu seminte |
flori uscate | bucati mari de lemn |
frunze | sticla |
ramuri tocate | saci de aspirator |
batiste de hartie | plastic |
cenusa (moderat) |
Mi-a fost greu sa pornesc aceasta aventura a realizarii compostului, dar acum mi se pare firesc si nu uit niciodata sa separ ce e bun de restul deseurilor.
La primavara sper sa folosesc primul meu compost.
Leave a Reply