Acum ceva timp, o doamna din redactia revistei on-line Ikea Family mi-a trimis un e-mail in care imi propunea sa scriu despre casa mea.
Entuziasmul initial a fost urmat de panica; trebuia sa scriu si sa trimit fotografii din dormitorul si din baia casei mele, locuri pe care am evitat pana acum sa le arat, trebuia sa le trimit un portret, iar dorinta mea a fost de la inceput sa desprind blogul de viata mea reala. Ceva imposibil, se pare, in ziua de azi. Stiu ca sunt extrem de discreta si de neadecvata timpurilor noastre din punctul de vedere al expunerii, asa ca am discutat cu familia si am fost incurajata sa ies din anonimat si sa raspund solicitarii.
De cand eram mica desenam planuri de case sau ma amuzam reconstituind planuri din fotografiile gasite in reviste (lucru pe care il mai fac si acum, cand o casa mi se pare foarte bine organizata). Dar am urmat o altfel de facultate, asa a fost sa fie la acel moment, iar arhitectura si design-ul au ramas pasiuni neostoite pe parcursul vietii mele. Caminele pe care le-am proiectat si amenajat au reflectat, in schimb, aplecarea catre frumos, catre arta, si mi-au adapostit hobby-rile numeroase.
Aparitia aceasta ma determina sa ies din pauza pe care am luat-o, sa reiau ciclul articolelor si sa postez despre teme mai curajoase, pe care le am de mult in minte.
Ce pot sa mai spun?
Nu inceta niciodata sa visezi, si candva visele vor deveni realitate.
Mult succes!
Multumesc, Lenti!
Ma bucur mult pentru aceasta aparitie. E foarte potrivita. Bravo!
Apreciez foarte mult preocuparile tale si modul in care le impartasesti.
Abia astept articole noi.
Ma bucur si eu foarte mult pentru cuvintele calde si pentru vizita.