Lectia despre etichetarea alimentelor a avut loc in noiembrie.

Obiceiurile alimentare din copilarie se dovedesc greu de schimbat mai tarziu. Copiilor li se interzic alimentele considerate daunatoare, fara sa li se explice, de multe ori, in ce consta nocivitatea lor. Sperietoarea este, adesea, un enunt de genul: “faci cancer!”

 

Societatea suntem noi. Noi hotaram in ce directie sa o ia, cat de dezvoltata, de inovatoare, de buna sa fie. Industria alimentara este finantata de noi, cei care scoatem banii din buzunar pentru pachetele de pe rafturi. Industria alimentara isi va permite sa mearga intr-o directie gresita atat timp cat noi ii vom permite sa o faca.

 

Am incercat, in aceasta lectie, sa-i facem pe copii sa decida singuri daca ceea ce aleg din magazinele alimentare sunt produse sanatoase.

Asa ca am mers impreuna la Lidl. Imi pare rau ca nu am facut fotografii acolo; iuresul copiilor printre rafturi m-a facut sa uit o datorie a unui bloger: imortalizarea momentelor importante!

Fiecare elev a avut o suma din care sa-si cumpere ce-si doreste (chiar si ce nu are voie acasa) si nu va spun ce strigate de bucurie s-au auzit! Sunt parinte a doi copii si m-am gandit, dincolo de exuberanta fireasca a elevilor la aceasta lectie, daca nu e necesar, uneori, sa acceptam o mica “deraiere” de la lista de interdictii, asa incat sa nu frustram fara rost copiii. In orice caz, trebuie sa fim atenti, sa gasim echilibrul, sa ii crestem bine, sanatosi, dar si fericiti. Grea misie pentru parinti in lumea de azi!

Elevii si-au ales din magazin ce au dorit si am revenit in clasa. Chiar si noi, eu si doamna invatatoare, am cumparat cate un dulce preferat, ceea ce am numit: “placere vinovata” !!!

Aici, mai intai, doamna invatatoare a recapitulat cu ei informatiile despre piramida alimentara (despre care discutasera deja cu alta ocazie). Ei stiau ce tipuri de alimente este sanatos sa manance mai des si ce mai rar.

 

Au primit apoi informatii despre eticheta produsului cumparat:

* ce inseamna codul de bare;

* semnificatia mentiunilor: “a se consuma pana la” si “a se consuma de preferinta inainte de” : vezi fisierul Înțelegerea mențiunilor a se consuma ;

* lista de ingrediente si semnificatia substantelor care se adauga alimentelor -E-uri: vezi fisierul Coloranti ;

Lista cu E-urile alimentare a fost astfel aranjata incat sa fie agatata, pentru o mai usoara consultare. Eu am asezat-o pe spatele unei usi de bucatarie, unde am si alte tabele, cum puteti citi in Organizarea bucatariei – masurare corecta si rapida.

Elevii au primit cele doua liste si au cautat semnificatia adausurilor din produsele cumparate. Asa s-au vazut in fata celeilalte fete ale monedei. Ce au cumparat… este gustos, dar cat de sanatos o fi?

Ce am observat citind si eu odata cu ei inscriptionarile: multi producatori nu trec pe etichete cu exactitate denumirea adausurilor – colorant alimentar poate fi si sfecla, de exemplu, dar si rosu cochineal, interzis deja in unele tari. Nu stiu acum unde sa ma interesez de aceasta anomalie, dar voi studia problema.

In finalul lectiei, unii au admis ca nu a fost prea bine ce au cumparat, altii au fost linistiti ca nu au gresit cu alegerea facuta. In orice caz, lectia li s-a parut foarte distractiva.

Si a ramas ca acestia sa dea tabelul parintilor, sa-l pastreze si sa-l consulte din cand in cand. Si, mai ales, sa discute cu acestia despre cele invatate.

 

Obiectiv principal:

Dezvoltarea deprinderii de a se alimenta sanatos

Obiective specifice:

Dezvoltarea abilitatii de a se informa cu privire la alimentele consumate

Cunoasterea inscrisurilor de pe etichete

Dezvoltarea discernamantului in privinta alimentatiei

Resurse materiale:

Alimente alese din magazin

Tabele cu E-urile din componenta produselor alimentare

Fila cu explicatia unor inscrisuri ce apar pe etichete

Resurse umane:

Elevi

Profesori

Parinti

 

 

Leave a Reply