O cafea in plina toamna

O zi superba de toamna. Astept o draga prietena sa uitam de grijile cotidiene, sa ne afundam in lumea blogurilor frumoase si sa schimbam idei despre aranjamentele sarbatorilor de iarna.
Si cum puteam altfel sa o astept la o cafea decat cu o masa aranjata; un bun punct de plecare in discutiile noastre.

Lumina toamnei inunda gradina din fata casei…

…se filtreaza printre storurile bucatariei…

…si se asterne pe masa pe care troneaza vechiul meu serviciu chinezesc.

Cafeaua merge bine cu cateva trufe…

… si cu minitarte cu fructe.

Fata de masa are o poveste incredibila. Am luat de la piata de vechituri o sacosa mare, plina cu carpe pentru curatenie (la atelier avem nevoie de multe) si printre ele am dat de o bucata de panza murdara si patata, dar cu o lucratura interesanta. Am fiert-o dupa reteta stiuta de la bunica mea, cu soda de rufe, si nu mi-a venit sa cred ce a iesit din apa in final. O panza spumoasa pe care am apretat-o si am calcat-o cu atentie. Niste maini talentate si harnice au lucrat-o candva si imi pare atat de bine ca am adus-o la lumina, in admiratia celor ce o privesc. Povestea aceasta ma determina sa continui astfel de cautari. Comorile se afla in cele mai diverse locuri si asteapta sa fie descoperite.

Pe masa nu putea lipsi o floare din gradina. Trandafirul urcator de culoarea piersicii si-a revenit dupa inghetul de asta-iarna si a inflorit, nu foarte mult, dar are si acum cativa boboci.

L-am decorat cu un fluture, sa se asorteze cu desenul portelanului.

Am vorbit mult, ne-am rasfatat privirile cu fotografii minunate si am pus la cale cateva aranjamente pentru sarbatorile ce vor veni. Vi se par prea indepartate? Mai sunt doar doua luni…